E cu rost

 Un prieten foarte bun, una dintre cele mai apropiate persoane din viata mea se framanta cu o idee?"Ce rost are  viata?" Nu va faceti griji nu se gandeste la ce te gandesti tu acuma, este foarte plin de viata si nu si-ar face rau, insa ce rost are viata atunci cand te trezesti de dimineata ca sa mergi la munca o zi intrega sa vi seara obosit si in cealalta zi sa o iei de la capat, din nou si din nou si din nou, sa astepti week-endul sa fi foarte obosit si sa dormi trei zile pana sa o iei de la capat. Da e adevarat majoritatea persoanelor au o viata asemanatoare, atunci ce rost mai are viata?
 Viata are un rost, traind aduci contributia ta la dezvoltarea societati si a persoanelor din jurul tau. Sa ne imaginam urmatorul scenariu. Sa presupunem ca tu nu te-ai nascut niciodata, cat ar fi suferit parintii tai sa raman singuri pana la batranete ,fratele sau sora ta cum ar fi crescut singur/a ? Cate persoane nu ai ajutat la nevoie, cine ar mai fi avut amintirile de copii impreuna cu tine, prostiile inocente pe care le-ati facut impreuna cand erati mici, sa mergem mai departe, in viitor, vrei sa devi medic, zidar, arhitect, psiholog sau avocat, cate veti ai putea salva, cat ar evolua lumea datorita tie, sau cate altele.
Pe langa aceste lucruri, sunt clipe frumoase pe care le putem trai, primul sarut, prima iubire adevarata, o viata traita din plin, nu in riscuri enorme, momentul in care te asezi in iarba verde la umbra unui copac pe marginea raului, cu vantul care-ti trece prin par si mirosul de iarba proaspat udata de ploaia care a lasat locul soarelui, sa te plimbi seara la luna, stelele asezandu-se in parul iubitei/ului... sau de ce sa nu speram la viata celor care nu fac parte din majoritate, viata fara grija si stres pe care ne-o dorim toti, viata in care sa hoinarim pamantul , sa facem inconjurul lumi de 99 de ori, sa cantam cu voce tare fara sa ne pese..da sa cantam , Viata chiar are rost!!..

Life in disguise The slip

...life in disguise

Inchide ochii, asculta muzica izvorata din notele inimi tale deghizate, zboara departe, departe de durerile de maine , de placerile de ieri, traieste acuma pentru o viata, traieste o viata pentru o clipa ca aceasta, clipa in care ochiul suferind de prea multa lumina sta in bezna necunoscuta a intregului univers nedescoperit, aceea clipa in care urechile asurzite de zgomotul infernal al ingrijorarilor ,se odihnesc purtandu-te in secunda urmatoare in sfera neinteleasa a notelor combinate cu inteles, note de nicaieri, decat din dorinta.
Evadeaza spre cel mai sigur loc din mintea ta, e lumea ta, e clipa ta, iar cand durerile o sa te rapeasca de acolo o sa astepti cu nerabdare sa te intorci inapoi. O sa astepti..

Start

Da, m-am decis, o sa incep sa scriu din nou pe blog(sper sa o fac mai des). Un nou format, o noua denumire si deocamdata anonim. Daca toti vorbesc fara descernamant de ce sa nu scriu eu cu descernamant? Asa(dar), blogul o sa fie imprevizibil, o sa ma las purtat de imaginatie, iar daca un gand o sa-mi puna dendronii la munca o sa-l scriu. Totusi o sa fie o singura tema despre care o sa scriu constant in fiecare saptamana. Nu imi pasa daca o sa ma citesti sau nu, ma critici ori ba ,te astept sa-mi demonstrezi faptul ca gresesc iar jurnalul ascuns, il poti citi dar nu garantez ca o sa-l intelegi,indiferent daca ma cunosti sau nu. So, sper sa nu uit de aceste lucruri(amnezia premeditata m-a cam lovit in ultimul timp), have fun..

Asteapta o noua actualizare pentru un nou inceput , pentru o noua perspectiva a ce vrei tu si o noua postare:)